Știri relevante

Articole

25 Mai – Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți
Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți
Social

25 Mai – Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți 

Pe urmele copiilor dispăruți: Doar într-un singur an, 10 copii au fost abuzați sexual

În anul 2021, 823 de copii au fost dați dispăruți. E cu zece minori mai mult decât în 2020. În cea mai mare parte din cazuri este vorba de plecări voluntare, majoritatea disparițiilor fiind înregistrate în rândul adolescenților.

Potrivit datelor oferite de către Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova, la momentul actual nu este înregistrat vreun dosar în care minorii să fie răpiți sau dispăruți fără urmă. Problema însă este una dureroasă, iar cel puțin doi copii pe zi sunt dați dispăruți. La fel, în anul 2021, zece minori au fost victimele infracțiunilor privind viața sexuală. AGORA vă prezintă un material despre cifrele disparițiilor, motivele care le-ar mișca pe copii să plece de acasă și cazuri de rezonanță din țară și de peste hotare. 

Copiii din statistici

Inspectoratul General al Poliției a declarat pentru AGORA că 823 de minori au fost declarați dispăruți în 2021. 709 dintre ei au fugit voluntar de la domiciliu sau alte forme de protecție înregistrate. Media zilnică a numărului de copii care au fugit voluntar de acasă sau alte forme de protecție este de 2,12, iar majoritatea minorilor sunt depistați în timp de 24 ore.

Partea cea mai tragică al acestui fenomen este că în anul 2020 trei copii au fost depistați decedați, în anul 2021 doi copii. Totodată, în anul 2020 patru dintre minorii dispăruți au fost victimele infracțiunilor sexuale, iar în anul 2021 au fost înregistrate zece astfel de infracțiuni asupra copiilor.

Dispariții „voluntare” în rândul copiilor

Poliția susține că majoritatea minorilor care practică fuga voluntară de la domiciliu sau alte forme de protecție, au vârsta cuprinsă între 13 și 16 ani.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

„Nu există la moment o cercetare realizată în Republica Moldova, care ar scoate în evidență cauzele dispariției copiilor și motivele care îi determină pe copii să părăsească voluntar locuința. Pentru anul 2023, avem planificată o cercetare pentru a scoate în evidență aceste motive”,  spune pentru AGORA Viorica Matas, director executiv A.O. CONCORDIA. Proiecte Sociale.

Din experiența sa în domeniu, Viorica Matas susține că părăsirea voluntară a locuinței are loc atunci când:

  • Sunt conflicte între membrii familiei;
  • Copiii nu se simt înțeleși;
  • Au un grup de prieteni și împreună decid să plece undeva;
  • În cazul copiilor din servicii de protecție, părăsirea voluntară are loc atunci când:
  • Copiii sunt în perioada de adaptare
  • Trec greu prin experiența lor de părăsire și pierdere a familiei
  • Au stat prea mult timp în stradă și acceptă cu dificultate statul în centru, reguli

Pentru a preveni acest fenomen, copiii trebuie informați despre riscurile existente în stradă. În cadrul Centrelor gestionate de A.O. „CONCORDIA. Proiecte sociale”, au loc acțiuni de informare a copiilor, specialiștilor și familiilor copiilor care vin la serviciile de zi. Copiii care au trăit experiențe traumatizante sau au avut modele de viață nesănătoase beneficiază, în cadrul centrelor, de consiliere socială și psihologică și toți angajații centrului oferă copilului susținere pentru o integrare armonioasă în serviciul de plasament.

În pofida accesului la informație și dezvoltarea tehnologiilor, adolescenții continuă să dispară. De ce?

AGORA a contactat-o pe psihologa Anna Comendant pentru a afla de ce minorii continuă să plece de acasă, deși trăim în era tehnologiilor. „Unul din motive e vârsta, atât de sensibilă emoțional și instabilă, încât toți (da inclusiv și eu și tu, cel ce citești) cel puțin o dată te-ai gândit la un scenariu în care fugi de acasă. Și nu pentru că „eram tineri și proști”, „nu eram iubiți”, dar pentru că emoțiile predomină la vârsta adolescenței și ele ne fac să fim radicali”, spune specialista.

Totuși, cum se face că unii se opresc la gând fără fapte? Factori sunt câțiva, conform Annei Comendant. 

1. Deschiderea părinților spre comunicare și iertare;

2. Frica și conștientizarea riscurilor;

3. Mediul social din care face parte  (de ex. prietenii).

Psihologa remarcă faptul că nu bunurile materiale, avuția sau statutul social al familiei determină un minor să rămână în familie sau să revină, ci climatul emoțional. Comunicarea, încrederea reciprocă, precum și consolidarea încrederii în sine, dezvoltarea gândirii mature, cunoașterea și formarea relațiilor amicale cu prietenii minorului – aceștia ar fi pilonii menținerii copiilor în familie.

Orice constrângere în termen îndelungat va hrăni dorința de evadare și fugă

„În prezent, se desfășoară tot mai multe campanii de informare și sensibilizare a tinerilor, însă atâta timp cât ele sunt făcute fără a oferi un cadru amical la care copilul ar putea să adere în caz de „criză emoțională” rezultatele nu sunt vizibile”, afirmă Anna Comendant

Totodată, psihologa recomandă înscrierea tinerilor în diferite grupuri de susținere și terapie pentru adolescenți, subliniind că în grup maturizarea emoțională prin suport reciproc are loc mult mai rapid.

25 Mai – Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

În 1983, președintele SUA, Ronald Reagan, a avut inițiativa de a declara „Ziua copiilor dispăruți”, pe 25 mai. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, ea amintind de cazul cutremurător al băiatului Etan Kalil Patz, în vârstă de șase ani, declarat dispărut la 25 mai 1979, în Manhattan, New York. Copilul nu a fost găsit nici până în prezent, fiind declarat oficial decedat în 2001. Chiar dacă dosarul minorului pare avea o finalitate, investigațiile legate de acest caz continuă și în prezent.

Începând cu 2001, ziua dedicată copiilor dispăruți a devenit internațională, fiind promovată de Centrul internațional pentru copiii dispăruți și exploatați (International Centre for Missing & Exploited Children). La nivel mondial, sunt organizate acțiuni care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la problema copiilor declarați dispăruți în întreaga lume.

Ca simbol al acestei zile a fost aleasă floarea de „nu-mă-uita” – „forget me not” – (Myosotis sylvatica), datorită numelui ei și faptului că înflorește în luna mai.

În ultimii ani, mass-media de la noi a relatat despre mai multe cazuri în care au dispărut copii, majoritatea acestor acestor situații având un final tragic. 

realizat de Drochia Click cu referire la agora.md

Related posts

Lasă un răspuns

Required fields are marked *